Unele specii de bacterii care locuiesc în intestin activează nervii din intestin pentru a promova dorința de a face exerciții fizice, conform unui studiu pe șoareci condus de cercetători de la Perelman School of Medicine de la Universitatea din Pennsylvania. Studiul a fost publicat în revista Nature și dezvăluie calea dintre intestin și creier care explică de ce unele bacterii îmbunătățesc performanța la exerciții.
În studiu, cercetătorii au descoperit că diferențele în performanța la alergare dintre un grup mare de șoareci de laborator erau în mare parte atribuite prezenței anumitor specii bacteriene intestinale la animalele cu performanțe mai bune. Cercetătorii au urmărit acest efect la mici molecule numite metabolite pe care bacteriile le produc – metabolite care stimulează nervii senzoriali din intestin pentru a amplifica activitatea într-o regiune cerebrală care controlează motivația în timpul exercițiilor fizice.
„Dacă putem confirma prezența unei căi similare la oameni, ar putea oferi un mod eficient de a crește nivelul de exerciții fizice al oamenilor pentru a îmbunătăți sănătatea publică în general”, a declarat autorul principal al studiului, Christoph Thaiss, Ph.D., profesor asistent de Microbiologie la Penn Medicine.
Ei au fost surprinși să descopere că genetica părea să explice doar o mică parte din aceste diferențe de performanță, în timp ce diferențele în populațiile bacteriene intestinale păreau să fie mult mai importante. De fapt, au observat că administrarea la șoareci a antibioticelor cu spectru larg pentru a elimina bacteriile intestinale a redus performanța la alergare a șoarecilor cu aproximativ jumătate.
„Această cale de motivație de la intestin la creier ar fi putut evolua pentru a conecta disponibilitatea nutrienților și starea populației bacteriene intestinale la disponibilitatea de a se angaja în activitate fizică prelungită”, a declarat coautorul studiului, J. Nicholas Betley, Ph.D., profesor asociat de Biologie la Universitatea din Pennsylvania’s School of Arts and Sciences. „Această linie de cercetare ar putea evolua într-o întreagă nouă ramură a fiziologiei exercițiilor fizice.”
Concluzii: Echilibrul microbiotei intestinale este esențial pentru funcționarea normală a corpului uman. Restaurarea microbiotei ar putea reduce neurodegenerarea și îmbunătăți funcția cognitivă printre pacienții cu AD. În plus, profilurile microbice intestinale distinctive ar putea ajuta la estimarea riscului de AD. Restaurarea microbiomului intestinal prin modificări ale dietei, suplimentări cu probiotice și FMT ar putea, de asemenea, îmbunătăți cogniția și, ca urmare, oferi strategii terapeutice potențiale pentru tratamentul AD.